Johannes Gutenberg, părintele tiparului. Marele inventator a murit în mizerie și sărăcie

Johannes Gutenberg, pe numele său complet Johann Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg, s-a născut la 3 februarie 1468 în Mainz, Germania.

Meșter și inventator german, Gutenberg este creditat a fi părintele tiparului, creând o metodă de tipărire cu ajutorul caractarelor mobile. Se crede că elementele inovației sale au fost constituite dintr-un aliaj metalic care se topea ușor și, în același timp, se răcea rapid, care era durabil și reutilizabil.

• Alan Dean Foster, unul dintre cei mai importanți scriitori de științifico-fantastic
• Björk, unul dintre cei mai influenți pionieri în muzica electronică și experimentală. A stârnit controverse la…

De asemenea, lui Gutenberg i se atribuie și invenția unei cerneli pe bază de ulei care se transfera cu ușurință pe velin sau hârtie și, nu în ultimul rând, o presă al cărei model fusese probabil insprat din cele folosite pentru producerea vinurilor, uleiurilor sau hârtiei.

Cu ajutorul acestei prese, manipulantul aplica o presiune fermă și uniformă pe suprafețele de imprimare. Niciunul dintre toate aceste elemente nu mai fusese folosit până atunci pentru ștanțarea scrisorilor pe diferite suprafețe. Tiparnița lui Gutenberg a fost considerată o invenție care a schimbat lumea făcând, astfel, cărțile accesibile pe scară largă și introducând o „revoluție a informațiilor”.

Metodă inspirată de la chinezi

În perioada în care metoda lui Gutenberg prindea contur, era deja prezentă în lume o inovație în domeniul manuscriselor, potrivit Britannica.

Deși aparent primitivă, această tehnică era de asemenea revoluționară. În ce consta? Pe o scândură de lemn erau sculptate toate literele și cuvintele din textul care se dorea a fi imprimat, acestea ieșind în relief și fiind vopsite cu cerneală. La final, placa era presată pe bucata de hârtie, pergament sau piele argăsită şi textul era gata! Însă această metodă nu era deloc nouă.

Tehnologia presei fixe imprimate era moștenită încă din perioada Antichităţii în China, unde fuseseră deja tipărite zeci de mii de cărți.

Diferența pe care a făcut-o Gutenberg

Referindu-ne la tehnicile aplicate până la Gutenberg, acestea foloseau o matriță compactă pentru fiecare imprimare, ceea ce făcea dificilă corectarea erorilor de scris.

Orice literă sau cuvânt greșite necesitau refacerea întregii matrițe. De asemenea, era exclusă refolosirea materialelor. De aceea, revoluția lui Gutenberg în materie de tipărire a făcut o diferență remarcabilă. El a venit cu ideea folosirii caracterelor mobile, fiecare caracter reprezentând o literă sau un semn grafic, în felul acesta culesul textelor fiind o operațiune ușoară, mai ales în condițiile în care Gutenberg a introdus și casetele de litere, fiecărei literă corespunzându-i un compartiment al său.

Singurele impedimente erau constituite de alinierea literelor pe rânduri și calcularea lungimii acestor rânduri în așa fel încât, la final, ele să fie frumos și uniform aliniate.

Susținut financiar

În anul 1450 Gutenberg a pus la punct, cu ajutor financiar primit din partea unor susținători ai ideii lui, prima presă de tipar din Europa cu litere mobile. Inovația lui Gutenberg a avut un mare succes răspândindu-se cu repeziciune în toată Germania și apoi în toată Europa. În Orient, lucrurile s-au mișcat mai greu, deoarece autoritățile otomane nu aprobaseră încă utilizarea tiparului, motiv pentru care în unele zone est continentale, tipărirea cărților a fost posibilă abia după aproape 100 de ani.

Invenția lui Johannes Gutenberg a însemnat accelerat răspândirii cunoștințelor, a descoperirilor și a alfabetizării în Europa și nu numai.

Dat în judecată

Johannes Gutenberg nu s-a îmbogățit din invenția sa, deși aceasta fusese adoptată pe scară largă, și asta deoarece în momentul în care a pornit la drum cu ideea sa, Gutenberg s-a împrumutat de foarte mulți bani care-i erau necesari în dezoltarea și finalizarea proiectelor.

Unul dintre creditorii săi, Johann Fust, l-a dat în judecată la un moment dat, câștigând procesul. Fust devenise nerăbdător, așteptările sale privind invenția pe care Gutenberg o realiza cu ajutorul financiar de la el fiind prea mari. Acesta dorea rezultate într-un timp record, însă Gutenberg nu era magician. Munca lui necesita timp. Așadar, nedocumentat în privința a ceea ce lucra Gutenberg, Fust făcea presiuni asupra lui, ceea ce a declanșat un conflict între cei doi. Fust l-a acuzat pe Gutenberg de neseriozitate spunând că-i folosește banii inutil, iar proiectul promis nu mai ia naștere. Judecătorul i-a dat câștig de cauză creditorului lui Gutenberg iar despăgubirile pe care inventatorul a trebuit să le plătească au fost atât de uriașe încât, pentru a le putea plăti, a trebuit să vândă diverse obiecte proprii, inclusiv unelte de lucru.

Biblia, prim „produs” tipărit în latină

Gutenberg a ales Biblia ca prim „produs” tipărit în latină cu ajutorul minunatei sale invenții. S-a întâmplat în anul 1455. Biblia apăruse în două volume, fiecare volum fiind alcătuit din 300 de pagini, iar pe fiecare pagină regăsindu-se aproximativ 42 de pasaje. În acea perioadă a reușit să tipărească 200 de exemplare pe suport de hârtie și 30 de exemplare pe piei de animale. Specialiștii estimează că bibliile lui Gutenberg, dacă ar fi scoase astăzi la licitație, oricare dintre exemplarele existente ar avea un preț de pornire de 100 de milioane de dolari.

În prezent, mai există 48 de exemplare ale Bibliei Gutenberg, nu toate complete, unele fiind doar fragmente substanțiale ale unuia dintre cele două volume. Dintre acestea, 12 sunt tipărite pe velin. Doar patru exemplare pe hârtie și 12 copii pe hârtie sunt complete.

Gutenberg a murit în mizerie și sărăcie

În anul 1462 au avut loc conflicte armate locale în urma cărora Mainz, orașul în care se afla inventatorul, a fost ars, jefuit, iar Gutenberg, s-a auto exilat în Eltville. Acolo, deși îmbătrânit, inventatorul german a avut puterea să o ia de la capăt și să deschidă un nou atelier tipografic. Deși s-a întâmplat târziu, totuși meritele lui Gutenberg au fost recunoscute de autoritățile locale care, prin intermediul arhiepiscopul von Nassau, i-au conferit inventatorului titlul de nobil de curte.

Din păcate, așa cum istoria a dovedit-o de multe ori, etalând o realitate dură și nedreaptă – moartea în sărăcie ori singurătate a unor numeroși oameni de știință, compozitori, pictori sau scriitori, la fel s-a întâmplat și cu Johannes Gutenberg. Sfârșitul său a venit în 1468, găsindu-l pe acest mare inventator, în mizerie și sărăcie.

Vă mai recomandăm să citiți și:

J. Robert Oppenheimer, părintele bombei atomice. „Am devenit Moartea, distrugătorul lumilor”

Instrucțiunile lăsate în urmă de „părintele lingvisticii” au fost descifrate după 2.500 de ani

Leo Baekeland, părintele industriei de mase plastice

Leo Baekeland, părintele industriei de mase plastice